Într-un discurs profund și vizibil în presa internațională, psihologul social Jonathan Haidt, laureat și autor al unor cărți influente, investighează legătura dintre smartphone-uri și criza de sănătate mintală din rândul adolescenților.
Mentalitatea „hockey stick”: înainte vs. după 2012
Haidt explică faptul că, între sfârșitul anilor ’90 și 2011, statisticile privind sănătatea mintală a adolescenților americani erau stabile — ba chiar în ușoară îmbunătățire. Apoi, în 2012–2013, graficul a luat-o brusc în sus, într-un tipar „hockey stick” – mai ales în cazul fetelor, marcând o creștere dramatică a anxietății, depresiei și comportamentelor de auto-vătămare
Ce s-a schimbat în jurul anilor 2010?
Haidt subliniază că acest salt coincide cu tranziția către o copilărie mediatică:
Înlocuirea telefoanelor simple („flip phones”) cu smartphone-uri dotate cu internet rapid, camere frontale și rețele sociale.
Copiii și adolescenții au început să petreacă 5‑10 ore pe zi online, în detrimentul activităților de joacă liberă — o parte firească a dezvoltării noastre ca specie mamiferă
De ce nu e doar o panică morală?
Comparativ cu temerile istorice (benzi desenate imorale, video-uri violente), criza actuală nu este rezultatul exagerărilor. Este reală. Părinți, profesori și adolescenți cunosc cazuri clare și personale de suferință psihologică din cauza rețelelor sociale. Mai mult, mulți membri ai Generației Z își exprimă regretul față de „copilăria bazată pe telefoane” și se simt prinși într-un sistem din care nu pot ieși
Ce putem face încă de azi: „Precautionary principle”
Chiar dacă încă nu avem dovezi absolute, principiul precauției impune acțiune — mai ales când consecințele pot fi grave. Măsurile propuse de Haidt nu sunt costisitoare și n-au consecințe negative, dar pot face o diferență majoră.
Cele 4 norme-cheie propuse
Fără smartphone înainte de 14 ani
Copii pot avea telefoane simple — pentru siguranță și comunicare — dar nu un internet-portabil.
Fără social media înainte de 16 ani
Internetul e minunat, dar platformele de socializare nu sunt esențiale și pot fi amânate până după pubertate.
Școli fără telefoane în timpul orelor
Situația actuală — telefoanele fiind în buzunar — este echivalentul aducerii televizorului în clasă. Trebuie schimbată.
Mai multă libertate și joacă reală
Copiii învață auto-gestionarea și reziliența prin joacă și explorare, nu prin supraveghere constantă
Adolescenții de astăzi plătesc un preț real pentru smartphone-uri: o criză de sănătate mintală fără precedent.
Problema nu este personală, ci structurală. Schimbarea trebuie să fie colectivă.
Normele propuse de Haidt oferă un ghid clar și pragmatic pentru a restabili echilibrul.
Dacă vrei un respiro de la „copilăria pe bază de ecran”, această discuție merită să fie începutul unei mari schimbări.






