Telefoanele inteligente nu au fost concepute pentru copii – dar în România, ele fac deja parte din copilărie aproape de la vârste fragede. Un studiu recent arată că cei mai mulți copii primesc primul smartphone la vârsta de opt ani. În același timp, cifre precum accesul la internet, intensitatea utilizării și riscurile online cresc rapid. Impactul asupra dezvoltării, sănătății mintale și relațiilor sociale este vizibil – și nu mai poate fi ignorat.
Iată câteva dintre cele mai grave probleme:
Costul oportunității
În România, 86% dintre copiii cu vârste între 9 și 16 ani folosesc telefonul zilnic, conform unui studiu.
Această utilizare constantă înlocuiește alte activități care sunt esențiale pentru dezvoltare: timp petrecut afară, joacă fizică, lectură, relații față-în-față.
De exemplu, copii care petrec mai mult timp cu ecranele declară că au mai puține activități recreative, socializare directă și că se simt mai „închiși” în universul digital.
Conținut dăunător
Raportul Together Everyone Can Prevent Cyberbullying arată că 21% dintre copii au văzut imagini sexuale online fără să le fi căutat.
Alte forme de conținut agresiv sau jignitor apar frecvent: mesaje de ură, bancuri ofensatoare, distribuiri de imagini inadecvate.
Părinții nu întotdeauna verifică ce văd copiii: un procent mare spun că nu urmăresc site-urile vizitate sau prietenii/followerii pe rețelele sociale.
Sănătatea mintală
Studiile locale semnalează o creștere a anxietății și a sentimentului de izolare în rândul adolescenților, corelate cu utilizarea intensă a social media și telefoanelor smart.
Un sondaj Salvați Copiii România spune că aproape 50% dintre minori au fost hărțuiți online la un moment dat.
Există raportări privind probleme de somn, oboseală, incapacitatea de a se concentra sau stări de agitație la copiii care petrec mult timp cu telefonul — mai ales seara.
Dependența
86% dintre copiii 9‑16 ani folosesc zilnic telefonul. Dintre aceștia, 63% îl folosesc „aproape tot timpul” – semn că nu e doar utilizare utilitară, ci aproape permanentă.
Există cazuri descrise de comportamente compulsive: copiii cer telefonul imediat ce se ridică, devin iritabili dacă nu-l pot folosi, petrec timp semnificativ online chiar și când sunt obligați să-l folosească doar pentru școală.
Atenția
Utilizarea frecventă a telefoanelor și a social media în România este asociată cu scăderea atenției, dificultăți în finalizarea sarcinilor, și distragere frecventă în clasă. Psihologii semnalează că mulți copii nu pot rezista tentației notificărilor, ceea ce îi face să fie mereu „în priză” cu telefonul.
Deși nu există încă un studiu concret care să măsoare câte notificări primesc zilnic copiii în România, apar comparații cu alte țări europene, unde cifrele cresc vertiginos.
Viața de familie
Probleme frecvente: telefoanele sunt folosite în timpul meselor, vizitelor, în mașină — deseori ca „bonă digitală” pentru a-l ține ocupat pe copil.
Părinții spun că nu știu cât de mult folosesc copiii smartphone-urile sau ce aplicații au instalate. Proporții mari spun că nu verifică frecvent mesajele sau prietenii online ai copiilor.
Aceste dinamici duc la tensiune emoțională: copiii se simt obligați să verifice rețelele, să răspundă imediat, să mențină relații virtuale, ceea ce scade calitatea timpului petrecut acasă.
Cyberbullying
Un studiu pe 835 adolescenți (10‑19 ani) a arătat că Cybervictimizarea (victime de cyberbullying) este semnificativă în România, procentul de adolescenți care au fost victime este ridicat.
Alte date: (Salvați Copiii România) aproape 50% dintre minori au fost hărțuiți online la un moment dat.
Raportul TECPC indică faptul că 33% dintre copii au avut în ultimele luni experiențe negative online (mesaje de ură, hărțuire, conținut agresiv) vs ~21% înainte de pandemie.
Somnul
Conform raportului DSP Bihor / campaniilor de sănătate mintală, 81,7% dintre gospodăriile care au acces la internet folosesc telefoane inteligente pentru conectare. Utilizarea acestor dispozitive se suprapune cu orele de seară, ceea ce perturbă somnul copiilor, prin lumina albastră sau notificări.
Deși nu există o cifră recentă exactă privind câte minute de somn pierd copiii români din această cauză, există rapoarte frecvente de oboseală, trezire nocturnă și probleme de concentrare la orele de dimineață.
Grooming
Nu am găsit încă o statistică recentă românească care să prezinte clar numărul de cazuri de grooming (adică contacte neadecvate de natură sexuală inițiate prin internet) la copii; însă studiile de cyberbullying și conținut sexual neintenționat arată un risc prezent: cum ar fi 21% dintre copii care au vizionat imagini sexuale online fără să le fi cerut.
De asemenea, lipsa unui control parental riguros introdus în mod constant (verificarea prietenilor, mesajelor, conturilor) crește vulnerabilitatea față de astfel de situații.
